Raport Europol. În 2020, organizațiile teroriste au exacerbat neîncrederea în instituțiile publice. Riscul de radicalizare online a crescut în pandemie. S-a amplificat și ideologia eco-fascistă, pentru a facilita accesul în comunitățile interesate de problemele climatice.

În ultimii ani, polarizarea discursului politic a crescut în Uniunea Europeană, iar pandemia a accelerat și mai mult această dezvoltare. Cu o cantitate mare de dezinformare diseminată în mod activ în mediul online, extremiștii și teroriștii au exploatat nemulțumirea socială pentru a-și propaga ideologiile.

Terorismul jihadist rămâne cea mai mare amenințare pentru Uniunea Europeană și este încă influențat de evoluțiile din străinătate. Așa-numitul Stat Islamic (ISIS), încă activ în Irak și Siria, se adresează susținătorilor din Europa pentru ai incita să comită atacuri. În 2020, numărul atacurilor finalizate a crescut comparativ cu 2019. Zece atacuri au ucis 12 persoane și au rănit peste 47. A existat o creștere notabilă a intoleranței față de adversarii politici, în timp ce numărul persoanelor capabile de violență verbală sau fizică a fost, de asemenea, în creștere. 

Extremiștii de dreapta se unesc împotriva diversității și ordinii constituționale democratice, dar au încorporat și narațiuni noi în ideologia lor, pentru a se infiltra în alte comunități, mai tinere și mai educate. Creșterea gradului de conștientizare socială cu privire la problemele climatice și ecologice a avut, de asemenea, un impact asupra propagandei de dreapta, dând naștere ideologiei eco-fasciste. Propaganda de dreapta este diseminată în principal online, iar platformele de jocuri au fost din ce în ce mai utilizate pentru răspândirea narațiunilor extremiste și teroriste.

Terorismul de stânga și-a păstrat linia în 2020, dar amenințarea la adresa ordinii publice este încă semnificativă în multe țări. Italia a raportat 24 din cele 25 de atacuri teroriste de stânga din Uniunea Europeană, care au vizat proprietăți private și publice, cum ar fi instituțiile financiare și clădirile guvernamentale și au inclus o tentativă de atac cu bombă. Narațiunile de stânga au integrat însă subiecte noi, inclusiv scepticismul cu privire la evoluțiile tehnologice și științifice, măsurile de limitare a răspândirii coronavirusului și problemele de mediu.

Potrivit noului raport al UE privind situația și tendințele terorismului în 2021, pandemia a creat mediul propice pentru erodarea structurilor democratice, răspândirea fricii și polarizarea societății. Blocările legate de pandemie și închiderea spațiilor publice au avut probabil un efect asupra utilizării explozivilor în atacurile teroriste. În 2020, teroriștii au folosit în principal mijloace simple de atac, cum ar fi înjunghierea, lovirea și incendierea.

Comunitățile virtuale au devenit din ce în ce mai proeminente în difuzarea propagandei extremiste și teroriste. De la eliminarea rețelei Telegram la sfârșitul anului 2019, jihadiștii s-au străduit să găsească noi canale de diseminare. Propaganda jihadistă a fost dispersată pe o varietate de alte platforme.

Raportul prezintă caracteristicile, faptele, cifrele și tendințele privind atacurile teroriste și arestările din Uniunea Europeană în 2020. Astfel, la nivelul Blocului Comunitar, anul trecut, s-au înregistrat următoarele date:

  • 57 de atacuri teroriste, raportate de Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania); 
  • 21 de persoane au murit din cauza atacurilor teroriste;
  • 449 de persoane au fost arestate sub suspiciunea de infracțiuni legate de terorism în 17 state membre ale UE, o scădere cu o treime față de anii precedenți.

Catherine De Bolle, director executiv al Europol, a declarat: Domeniul online joacă un rol crucial în facilitarea răspândirii propagandei teroriste și extremiste. Într-o lume care a devenit mult mai digitală, prin schimbul de informații în timp real și utilizarea celor mai recente progrese tehnologice într-un cadru puternic de protecție a datelor, putem îmbunătăți și mai mult modul în care luptăm împotriva terorismului împreună. În cele din urmă, scopul principal al forțelor de ordine este de a viza extremismul violent și radicalizarea pentru a salva vieți și a minimiza atacurile violente împotriva societății noastre și a sistemului nostru democratic”.

Sursă: comunicat oficial